Insula Tenerife este poziționată între 28 și 29º latitudine Nord, predominând astfel anticiclonul Azore care produce vânturile alizee ce vin pe insulă din partea de nord.

Vânturile alizee sunt cele mai des întâlnite, afectând mai puțin în timpul iernii, deoarece anticiclonul de iarnă se deplasează până în sud, mutându-se în Madeira, însă insulele Canare rămân în raza sa de acțiune.

Vânturile alizee sunt compuse dintr-un strat inferior care este umed și rece și care suflă din nord între nivelul mării și 1500 m și o parte superioară, care este uscată și caldă și care suflă din nord-vest la peste 1500 m. Această structură determină o inversiune termică pornind de la această înălțime a cărei grosime variază de la aproximativ 50 până la 1500 metri și a cărei gradație termică variază de la câteva zecimi până la peste 10º.

2. Curentul marin al insulei Tenerife

Este un curent marin care răcește aerul cu care intră în contact, împiedicându-l să se înalțe și să formeze norii care provoacă precipitații. Echilibrează temperatura resimțită și împiedică pătrunderea aerului din Sahara.

3. Altitudine

Topografia mai înaltă a insulei reprezintă un obstacol în calea vânturilor alizee care se văd forțate să se înalte, iar datorită condensului se formează o mare de nori care descrește temperatura, reducând pericolul de insolație și aducând un volum de apă complementar.

4. Expunerea geografică

Vântul lateral întâmpină mai multe precipitații față de contravânturi datorită aerului care urcă lateral acestuia și descarcă o mare parte din umiditate. De asemenea, contravânturile mai aride și calde sunt atenuate.

Tipuri de climă

Cel mai frecvent este climatul vânturilor alizee. Însă când anticiclonul se deplasează pot apărea următoarele variații:

a) Pătrunderea aerului din Sahara: De obicei acest fenomen are loc vara și iarna și se caracterizează prin a fi cald și arid, crescând temperatura, fapt care are ca rezultat pozitiv descreșterea umidității relative ce afectează mai multe punctele mediane.

b) Pătrunderea aerului polar: Acest fenomen are loc ocazional iarna și afectează zonele mai înalte. Se caracterizează printr-o scădere majoră a temperaturilor și prin vânturi puternice.

c) Furtuni din Sud-Vest: Se întâmplă ocazional iarna și se caracterizează prin ploi calde și torențiale.

d) Furtuni din Nord-Vest: Acestea au loc ocazional iarna și primăvara și se caracterizează prin precipitații abundente și vânturi puternice.

Dintre etajele climatice se disting următoarele:

1) Etaj inferior:  se găsește între nivelul marii și 600 metri. Se poate compara cu clima mediteraneană, fiind temperat și uscat, cu o lumină solară puternică, o variație de temperatură scăzută și o temperatură medie de 21º.

2) Etaj intermediar: se găsește între 600 și 1500 metri. Se distinge o parte de nord care se aseamănă climei oceanice, fiind rece și umedă, cu puțină lumină solară, precipitații și o temperatura medie de 14º și o parte sudică comparabilă cu clima mediteraneană, fiind caldă, uscată și însorită.

3) Etaj superior: se găsește începând de la 1500 metri. Se poate compara cu clima continentală, fiind uscat și extrem, având o lumină solară puternică, o oscilație termică destul de mare și temperaturi scăzute.